Domnu Trandafir si alte povestiri - Mihail Sadoveanu

 Cuprins:

 • La Mestecanei 

 • Hultanul 

 • Puica 

 • Mos Craciun 

 • Dimineti de iulie 

 • Povestitorii 

 • Fat-Frumos Mazarean 

 • Ursu 

 • Parul din ograda bunicilor 

 • Intamplare cu niste comedianti 

 • In noaptea cand graiesc dobitoacele 

 • Maica-mea era mare farmazoana 

 • Cand a cazut Mos Calistru pe Dedeleu 

 • Printre gene 

 • Cheia 

 • Stigletele 

 • Fantana tineretii 

 • Martisor sau Baba Dochia 

 • Povestea cu iepurii 

 • Ianos nazdravan 

 • Povestea cu privighetoarea 

 • Un om nacajit 

 • Domnu Trandafir 

 • In Padurea Petrisorului 

 • Zana Lacului 

 • Glosar

     Fragment din volum:

    “Intr-un freamat de bucurie, ne imbulziram spre usi si iesiram in cerdacul larg, de unde se vedea satul revarsat pe vale, sesul cel mare al Siretului, subt aburi subtiri, si dealul Osoiului, dincolo de Siret, cu ruina bisericii logofatului Tautu in coasta Blagestilor.

    Pe cand copiii se randuiau cuminti in cerdac; eu ramasei cu ochii holbati in cerul nalt si stralucit, unde vedeam pentru intaia oara in viata mea plutind un unghi de pasari negre. In linistea care se facu, – le auzeam strigatul slab si straniu.

    — Vin cocoarele, zise domnu Trandafir. Si eu repetai, in minte, fericit, cuvantul acela nou... Baieti, urma apoi invatatorul, astazi e ca o zi de sarbatoare si avem sa legam si noi putintel cartea de gard. Am sa va cetesc o poveste scrisa anume pentru voi, si care se cheama Capra cu trei iezi.

    In mine patrunse o infiorare calda, – ca totdeauna cand se pregatea domnu Trandafir sa ne ceteasca ceva.

    Si ascultai cu ochii pe jumatate inchisi povestea cu iedutii, cu cumatrul lup si cu biata capra vaduva. In departare, spre Siret, vibra lumina. Langa mine, la piciorul unui stalp de cerdac, se miscau domol vacile-Domnului, rose, punctate cu negru.

    — Povestea asta, vorbi intr-un tarziu domnu Trandafir, e scrisa de Ion Creanga, cel care a facut si cartea pe care se trudesc bucherii nostri. (Eu ma uitai cu coada ochiului la abecedarul meu). A scris el si alte multe lucruri. Eu il cunosc pe Ion Creanga, urma el cu oarecare mandrie. L-am vazut, vara trecuta, la o adunare de invatatori. Sa stiti voi ca el are un dar de la Dumnezeu de povesteste asa de frumos: parca ne-ar spune mama povesti, in seri de iarna, la gura sobei... In adunarea aceea, de care va vorbesc, ne-a spus si noua o poveste..."