Psihologia copilului - Emil Verza, Florin Emil Verza

Psihologia copilului evidențiază dinamismul ierarhic al dezvoltării psihice a copilului prin dobândirea noilor achiziții și formarea de competențe adaptative la mediul ambiant și modul în care se construiește treptat personalitatea copilului, care acumulează însușiri încă din ontogeneza timpurie. În centrul analizei propuse de autori se află factorii care influențează dezvoltarea copilului, creșterea acestuia într-un mediu favorizant sau mai puțin favorizant, nivelul sociocultural și educațional ce joacă un rol fundamental în structurarea tipologiei psihice și a stilului comportamental.

Prin conținutul și modul de tratare, de organizare sistematică și logică, dar și prin nivelul informațiilor vehiculate, Psihologia copilului se adresează specialiștilor, psihologi, psihopedagogi, pedagogi, dar și studenților ce se pregătesc în specializările respective, și nu în ultimul rând părinților interesați de copil și de copilărie.

Emil Verza este profesor emerit la catedra de Psihopedagogie speciala a Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Împreună cu Ursula Șchiopu a scris prima lucrare de psihologia vârstelor publicată în limba română.

Florin Emil Verza este profesor universitar la catedra de Psihopedagogie speciala a Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Autorii au elaborat numeroase studii ce au avut în centrul atenției dezvoltarea copilului.

Jocurile efectuate cu pasiune și finalitate pozitivă pentru copil constituie un izvor de bucurie și de afirmare a trăsăturilor personalității. Dar există pentru preșcolar și alte activități ce au, mai mult sau mai puțin, o componentă ludică, în care personalitatea copilului strălucește prin contribuții remarcabile, de multe ori. Pe aceste considerente se dezvoltă trebuința de expresie creativă.

autorii - Autorii

În desenul liniar al preșcolarului mijlociu există tendința de nivelare a proporțiilor obiectelor cuprinse în compoziție ca și tendința de împodobire suplimentară a compoziției cu forme ornamentale. La 3 ani, se folosește, de obicei, o singură culoare. La 4 ani, colorația devine generoasă și originală, iar după 5 ani, desenul se debarasează, în mare măsură, de suplimentele decorative. Lipsește umbra, deși adesea soarele este prezent. Apar și unele ciudățenii, cum ar fi fenomenul „Röntgen", mai ales în desenarea caselor, fenomen ce constă în clișee ale acestora din perspectiva exterioară, încât se creează impresia de ziduri transparente - Autorii

Cuprins

Cuvânt-înainte 

Mulțumiri

Partea I. Psihologia copilului comparativ cu psihologia vârstelor

Capitolul 1. Obiectul și metodologia de studiu în psihologia copilului comparativ cu psihologia vârstelor 

1. Abordarea generală a dezvoltării umane 

2. Conținut și semnificație în dimensionarea psihologiei copilului și psihologiei vârstelor 

3. Metodologia de studiu în psihologia copilului și a vârstelor

Capitolul 2. Stadialitatea din perspectiva evoluției umane

1. Procesualitatea psihogenetică și psihodinamică 

2. Strategii de abordare globală și analitică a stadiilor dezvoltării psihice 

Capitolul 3. Stadiul de debut al vieții 

1. Cadrul general al stadiului 

2. Conceperea ființei umane 

2.1. Locul eredității și mediului în structurarea ființei umane 

3. Embriologia și fazele intrauterine 

3.1. Geneza vieții psihice

Partea a II-a. Copilul și coplilăria 

Capitolul 4. Stadiul de sugar 

1. Nașterea, un proces complex de transformări în viața mamei și a copilului

2. Dezvoltarea biofizică a sugarului 

3. Dezvoltarea psihică timpurie 

3.1. Cadrul general al dezvoltării psihice 

3.2. Dezvoltarea capacităților motrice 

3.3. Dezvoltarea capacităților de comunicare 

3.4. Dezvoltarea capacităților de socializare 

3.5. Dezvoltarea capacităților cognitive și mentale 

Capitolul 5. Stadiul de antepreșcolar (prima copilărie) 

1. Contextul general al evoluției copilului

2. Caracteristici biopsihice generale

3. Dinamica dezvoltării proceselor cognitive

4. Limbajul și comunicarea

5. Conduita emoțional‑afectivă și comunicarea afectivă 

6. Activitățile ludice și de socializare 

7. Constituirea elementelor bazale ale personalității

Capitolul 6. Stadiul de preșcolar (a doua copilărie) 

1. Contextul general al evoluției psihice

2. Dezvoltarea biopsihică și consolidarea autonomiei 

3. Dezvoltarea psihică în relație cu dimensionarea trăsăturilor de personalitate

3.1. Planul dezvoltării senzorio‑perceptive 

3.2. Planul dezvoltării intelectului 

4. Identificarea cu modelele parentale și semnificația acesteia în generarea de noi comportamente 

5. Conduita verbală și afirmarea personalității

6. Jocul și manifestarea personalității 

7. Valențele psihologice ale jocului și ale altor activități implicate în dezvoltarea sociomorală a copilului 

8. Adaptarea la grădiniță și în colectivitate 

9. Dominantele personalității la preșcolar 

9.1. Temperamentul 

9.2. Aptitudinile 

9.3. Caracterul

Capitolul 7. Stadiul de școlar mic (a treia copilărie) 

1. Contextul general al evoluției copilului

2. Dezvoltarea biofizică 

3. Dezvoltarea psihică 

3.1. Evoluția orientării și adaptării generale

3.2. Dezvoltarea proceselor psihice și a activităților de cunoaștere

3.3. Activitatea de învățare

3.4. Dezvoltarea limbajului și a comunicării

3.5. Dezvoltarea capacităților pentru succesul activităților 

4. Personalitatea și conduitele de intersecție

4.1. Dominantele componentelor personalității 

4.2. Conduitele moral‑sociale 

4.3. Conduitele ludice 

Capitolul 8. Stadiul de puber 

1. Contextul general al evoluției

2. Dezvoltarea biofizică și efectele ei în plan comportamental 

3. Dezvoltarea psihică 

3.1. Repere generale

3.2. Dezvoltarea proceselor și funcțiilor de cunoaștere

3.2.1. Planul dezvoltării senzorial‑perceptive

3.2.2. Planul dezvoltării activității intelectuale complexe 

3.2.3. Planul dezvoltării proceselor reglatorii ale activității și comportamentului 

4. Dimensiunea personalității și a comportamentului

4.1. Expresia personalității în comportamentele moral‑sociale 

4.2. Extinderea personalității și a comportamentului în grup

5. Maturizare și conduite de adaptare

Partea a III-a. Componente psihice de bază pentru afirmarea personalității copilului 

Capitolul 9. Dimensiunea evoluției psihice în stările extreme de dezvoltare

1. Dimensiunea evoluției și regresului în activitatea psihică a copiilor cu dificultăți de dezvoltare 

2. Dezvoltarea psihică la copiii cu disponibilități psihofizice superioare

3. Succesul activităților depinde de funcționalitatea relației dintre comunicare și inteligență 

Capitolul 10. Triada comunicare–inteligență–comportament ca elemente structurale în devenirea personalității

1. Valențele comunicării totale

2. Funcționalitatea relației dintre comunicare, personalitate și comportament în adaptarea copilului la mediu

Anexe 

1. Date generale cu privire la copil și la familia din care face parte 

2. Date cu privire la starea de sănătate și la dezvoltarea fizică a copilului 

3. Date cu privire la dezvoltarea și particularitățile comportamentului predominant motor și ale activității fizice 

4. Dezvoltarea comportamentului și activității intelectuale 

5. Dezvoltarea activităților practice și de tip artistic–creativ 

6. Integrarea socioafectivă a copilului și însușiri ale personalității 

7. Diagnoza și prognoza subiectului

În loc de încheiere

Bibliografie selectivă